Sunday, June 29, 2008

atlantic salmon reloaded

Ploaia asta ma omoara, nu ma las sa ies din casa mai mult de doua ore. Ieri dupa masa ma gandeam sa ies sa vad ce mai fac somonii, dar a turnat cu galeata. Azi am prins doua ore libere, in care a iesit soarele. Atmosfera cetzoasa, ajung la baraj, apa mare. Spre noarocul meu nu era nimeni acolo sa-mi sperie pestii, (doar un tip pe malul opus), asa ca ma apuc de pescuit. La al cincilea lanseu, contact! Aceeasi poveste, saritura afara din apa, dupa care se baga in curent. Reusesc sa-l strunesc si mi se pare ca nu mai trage la fel ca aia dinainte. In fine, dupa 2 minute il bag in minciog si ma lamuresc. Pestele era slab, avea burta flasca, semn ca nu prea mancase in ultima vreme, pe deasupra partea superioara a cozii ii fusese rupta, probabil in crescatorie. In plus, in locul inotatorii pectorale de pe dreapta avea doar un ciot. Ambele, coada si inotatoarea se vindecasera, dar ii luau foarte mult din capacitatea de deplasare.






Dau drumul la peste si intre timp apare tipul de pe malul opus. Imi da niste tipuri despre niste locuri de pescuit mai in nord, pe care vreau sa le incerc, niste paraie de brook trout salbatic. De-abia astept sa le prezint mustele mele. Mai pov cu el un pic dupa care ma mut mai sus putin.
Intre timp suna sirena din nou (ma gandesc rahat, iar tre' sa plec). Mai zabovesc un minut doua, stiam din auzite ca apa nu creaste foarte repede dupa ce ii dau aia drumul. La un moment dat vad o sclipire alba langa mustele mele. Imi dau seama ca era alt somon, probabil interesat de nimfele mele, dar prea lenes sa se deplaseze un metru sa le ia. Asa ca i le servesc pe directia pe care se hranea. Good thinking!!!!! Asta e mult mai bataios, dupa o saritura se baga la fund si trage serios. Ma risc sa fac doua-trei poze in drill, nu-s prea reusite, dar totusi, e ceva. Asta, desi e mai mic, trage muuult mai puternic ca primul si imi ia ceva timp sa-l domolesc. Il intreb pe tipul celalalt daca vrea sa imi faca o poza ca sa-mi vad si eu fatza pe net :D, dupa care, chiar cand ma pregateam sa-l pun in apa pentru resuscitare, pestele o ia pe cont propriu, imi sare din mana si dus e. Good job ma gandesc, asa te vreau puiule!!!!









Saturday, June 28, 2008

Un accident, nu un trucaj :) !


Intrebarea "ce se intampla daca agati un peste de bilutze?" si-a gasit in sfarsit raspunsul: ii ies ochii cat cepele (sau mai precis cat inelul de pe batzul de muscarit).

Thursday, June 26, 2008

atlantic salmon, episodul 3



Azi iar a plouat toata dupa-masa. La un moment dat ma gandeam ca nu mai ajung pe malul apei. Dar spre seara s-a linistit si, chiar daca cerul a ramas innorat, iar aerul cetzos, macar s-a oprit ploaia. asa ca pe la 7 iata-ma pe malul apei. Aseara, dupa intamplarea cu ruptura am legat niste nimfe pe care tineam neaparat sa le invat sa-noate.
M-am bucurat ca vremea a tinut majoritatea pescarilor in casa. Un singur patimas era pe malul celalalt, mai in aval.
Scanez apa si nu vad nici urma de somoni. Debitul revenise la normal, sau cel putin aproape. Lumina era tot slaba si vizibilitatea in apa era destul de redusa. Am decis sa incep sa piaptan apa cu nimfele, poate-poate. Dupa 5 minute am primul atac. Un curcubeu zbatacios. Duc mana spre aparatul de la gat, ca azi fotograful meu preferat nu e aici si am luat numai "conserva" (Cybershotu') cu mine. Din pacate pestele nu pre are chef de asteptat si ma lasa cu carligul gol chiar langa mal. Urmeaza un clenut de vreo 25 de cm, la care mi-a fost lene sa-i fac poza. Ma mut mai sus si la un moment dat simt un soc violent in bat, intep, pestele o ia in curent. AHA!!! eram pregatit, tot tippetul era din Vanish de 8 lbs, asa ca imi permit sa franez mai tare. Dupa vreun minut, cand credeam ca incep sa castig teren, pauza brusca. Recuperez nedumerit, nimfele erau tot acolo. Probabil a fost intepat superficial si la un moment dat a reusit sa se elibereze. Asta este. Se pare ca nu am noroc azi. Ma mut mai sus, unde, dupa un bolovan ce se itzeshte din mal, curentul se calmeaza putin. Prima lansare si simt atacul. In momentul incare intzep, pestele sare din apa, dupa care la 5-6 secunde repeta, asa ca am cat de cat o idee cat de mare e. Nici nu ma gandesc sa scot aparatul in timpul drillului. Arunc un ochi la ceas: 7:24. Ochesc un loc cu apa destul de adanca si lenta langa mal si mal si il aleg ca loc de aterizare. Tot ce trebuie sa fac e sa tin pestele departe de curentul principal, care a complotat impotriva mea aseara. Reusesc cu greu sa-l tin departe de curent si incerc sa ma agit cat mai putin pe mal, ca sa nu-l speriu. Dupa aproape 5 minute, inca nu reusisem sa-i dau o gura de aer. Trage aproape constant, cu scuturari din cap, si vreo doua-trei pauze, timp in care am reusit sa-l apropiu un pic si sa mai recuperez din fir. L aun moment dat a trebuti sa mut batzul in stanga, ca sa respire un pic muschii antebratzului drept. La si 7:29 ia prima gura de aer iar un minut mai tarziu a doua. Dupa care incepe sa se lase pagubas. Mai are cateva evadari scurte, dupa care reusesc sa-l inghesui in minciogul care-l astepta scufundat in apa de langa mal. Victorie!!! Imi innabus un strigat de bucurie si cotrobai dupa aparat. Era 7:31...










Urmeaza o tura de poze rapide, timp in care se apropie un tip care privise lupta de pe mal din spatele meu impreuna cu fiul lui. Ii intreb daca vor sa-mi faca o poza, dupa care trec la resuscitat. Nu i-a luat prea mult sa o ia pe cont propriu in curent si m-am bucurat. Inseamna ca nu era chiar epuizat complet. See you!!!!!







Pentru ca mai aveam ceva timp la dispozitie, mai tatonez apa in spatele unui bolovan. Rezulta inca un curcubeu care ma lasa sa-i fac o poza. Timp in care suna sirena, semna ca o sa inceapa sa dea drumul la apa din baraj. Asa ca la 8:01 ajung la masina si incep dezechiparea. A fost o ora destul de de intensa, dar mi-am reincarcat bateriile pentru ziua de maine la lucru. Care nu se anuntza prea usoara. Dar chiar nu mai conteaza...




Aveti aici niste poze, printre care si una cu nimfa cu pricina. Bila de tungsten, corp de paun rasucit cu atza de kevlar pt. rezistentza, coada rosie. Si doua tentative de aripi nedesfacute inca, din ceva pana pestritza, moale, nush de la ce fel de pasare. Pe carlig de 12. Interesant ca la acelasi tip de nimfa am prins lipan vara trecuta in maramures. Tot pe carlig de 12.....
Fir intins! Si dati drumul la pesti, nu va coborati la nivelul flamanzilor!

Wednesday, June 25, 2008

atlantic salmon, episodul 2

In seara asta am terminat ce aveam de facutun pic mai repede si mi-a ramas o ora jumate de pescuit, asa ca ghici unde m-am dus???? Tot in Franklin sub baraj. Am zis "fie ce-o fi, musai sa am un somon de ala in capatul firului sa traiesc si eu niste senzatii tari. " Cand ajung acolo, dezamagire, apa era cu juma de metru mai mare, vizibilitatea destul de redusa, lumina slaba, soarele fiind aproape apus. am pus o totusi o uscata si dupa 2 muste schimbate, bang, un pastrav. Micutz, dar indesat, a luptat f bine, ajutat de curentul destul de puternic. Am observat o chestie anul trecut si am incercat sa o aplic din nou. Pe apa mare, cu ridicari rare, am incercat sa stimulez pestii prin miscarea activa a uscatei pe suprafatza apei. Pur si simplu musca zgaria apa, in mod sacadat, urmat de scurte perioade de pauza. Stiu ca stilul asta se recomanda in cazul sedge-lor, dar e contraindicat la alte muste, fiind nenatural. A mea era o imitatie de efemera, dar stilul a dat rezultate. In vreo 15 minute am agatzat 3 pastravi si am mai avut 2 atacuri, in care pestele a ratat musca. In acelasi timp am vazut cel mult 10 ridicari, deci pestii nu se hraneau foarte activ.



la un moment dat pauza totala, asa ca am trecut pe nimfe. Nu a durat mult pana la prima piscatura, intzep si in momentul ala apa explodeaza. Am agatzat un somon. Adrenalina la maxim, pestele o ia in curent fara sa pot sa fac nimic, batzul covrig, mulineta caraia, iar pe deasupra franam si cu palma. Am luat-o la picior pe langa rau vreo 25 de metri, la un moment dat nu mai aveam fir aproape deloc. Simteam cum scutura din cap, ceva incredibil. Si in final deznodamant, firul a cedat la una din evadari. Nu pot sa zic ca imi pare rau, am incercat si eu marea cu degetul, stiam foarte bine ca sunt sanse foarte mari sa rupa. Singurul lucru pe care-l regret e ca nu stiu care dintre nimfe a luat-o. Aveam o ureche cerclata cu crystal flash si un fel de caddis rosu intens. Ambele cu bila aurie de tungsten.
Urmarea? Am trecut pe la Walmart si mi-am luat un fluorocarbon Vanish de 8 lbs. Pentru ca simt ca o sa urmeze si episodul 3.....
Am mai pus doua nimfe si am incercat de cateva ori. A mai rezultat un pastravas, dar noaptea a venit fara mila.
Am pus cateva poze, ce mi s-a parut mai interesant. Pacat ca protagonistul serii nu s-a lasat pozat....




Sunday, June 22, 2008

atlantic salmon

Intre doua ploi, am tras si eu o fuga pana in Franklin, la vreo 15 minute de condus. Aici se unesc doua rauri importante din New Hampshire, primul pe nume Pemigewasset (ceva nume indian ce inseamna "apa mare" parca), iar al doilea e Winnipesaukee (asta nu mai stiu ce inseamna), rezultand Merrimack-ul. oricum, pe Pemigewasset, la vreo 1 km doi mai sus de confluenta, se afla un baraj. Iar sub barajul asta, astia de la Fish and Game, adica cei care se ocupa de vanatoare si pescuit, elibereaza in fiecare an cateva zeci sau sute de somoni, de obicei pe aia epuizati, care nu mai produc icre in crescatorie. Anul asta s-au eliberat in total, in cateva puncte de pe Merrimack si Pemigewasset 1500 de pesti, intre 2 si 18 pounds, adica intre 900 g si 8.1 kg.
Eu nu m-am dus pentru somon, ca nu am permis si nici bat pe masura sa lupt cu ei, desi se afla in planurile mele de viitor. In schimb zona are si pastrav, curcubeu si indigen si m-am hotarat sa-i dau o sansa, mai ales ca raul fiind lat, era o buna ocazie sa imi exersez castingul jenant.
Ajung acolo, doi tipi erau instalati si dadeau la peste. Unul dintre ei imi zice ca sunt somoni in zona, ca a vazut unul. Ma gandesc, or fi, dar nu i-am dat mare importantza, pt ca de la a vedea pana la a prinde, e destul de mult. Asa ca ma mut vreo nshpe metri mai jos sa dau am si eu loc de lansat. Am pus o uscata la inceput, desi apa era un pic piscata pentru ca vazusem ceva ridicari. Cand ma uit in apa sa pic in fund: trei somoni se fatzaiau prin apa de juma de metru, la vreo 5 metri de mal. Le arunc uscata la misto si simt ca ma trec fiorii cand vad unul dintre ei ca se ridica si ii da un bot la musca, fara sa o ia. In viatza mea nu am avut asa emotii la pescuit. Ma gandeam acuma daca agatz unu de asta, ce ma fac?? Cu batzul meu e de clasa 5, tippetul 5x as fi fost in net dezavantaj. Deh, vrabia malai viseaza. Din "fericire" s-au decis sa se mute undeva mai sus. Dupa 5 minute il vad pe unul dintre ceilalti doi tipi ca trage serios de ceva. I-am cerut voie sa-i fac poze. Si iata-le:



















Chestia asta m-a facut sa ma gandesc si eu la pescuitul la somon in viitor. Niste tipi pe care ii stiu merg in fiecare an in Nova Scotia la pescuit de somon sabatic. Catch and release. Si nici nu-i prea departe de aici.
In final am prins si eu doi pastravasi de vreo 25, pana m-a gonit ploaia acasa, dar nici macar nu m-am obosit sa fac poze. V-ar fi trebuit lupa sa-i vedeti dupa somonul asta.

Tuesday, June 17, 2008

















BAKER RIVER

week-endul asta am iesit la o muscareala scurta in unul din locurile mele preferate. Se numeste Baker river si nu e prea departe, cam o ora de condus. dupa cum vedeti e un rau splendid, salbatic si sapat in stanca, desi nu e departe de "civilizatie". Desi apa era foarte scazuta din cauza secetei, in unele gropane ajunge pana pe la 4 metri. Pestii alterneaza, in zona respectiva fiind populat cu rainbow (curcubeu) si brook trout (fantanel), dar am prins si o gramada de brown trout (indigenul de pe la noi) mic, pana in 10 cm. Nimfele sunt total noi pentru pestii astia, se aruncau pe ele ca flamanzii, cei mai multi intrand la hare's ear cu bila aurie de tungsten. M-am intalnit cu ceva localnici care dadeau la rama, fara succes (Cel de Sus sa le tina naravul pestilor!!). Ma dispera ca si aici sunt flamanzi ca la noi, care dau la rama si baga totul in traista. Nu reuseau sa inteleaga de ce le dau drumul la pesti. Bine, nu toti sunt asa, cunosc multa lume care elibereaza tot ce prind (majoritatea muscari. ce nu inteleg eu e de ce muscarii in marea lor majoritate elibereaza pestii si poarta un mare respect naturii. Iar printre restul procentajul e mult mai jos? are pescuitul la musca ceva in plus? iti vine mintea la cap daca te apuci de muscarit? Ma rog, probabil intrebari retorice.
poate o sa va intrebati de ce am dat la nimfa pe o apa atat scazuta si de limpede?. 1. pt ca-mi place si e prima optiune intotdeauna, 2. pt ca am vazut pestii la inceput si stateau pe fund, 3. desi apa era limpede, nu era de loc greu de apropiat de pesti pentru ca raul e ingust si plini de bolovani 4. in 3 ore am vazut o singura ridicare, a unui peste pe care l-am agatzat la nimfa dupa 20 de secunde (nu a vrut sa ii fac poza si, in timp ce scormoneam dupa aparat, dus a fost). bravo lui!!
oricum, una peste alta a fost o partida reusita, pesti nu prea mari, dar luptatori (vedeta zilei a fost un brookie de 37 cm), peisaj beton! singura problema, "black flies", niste musculitze spurcate care ataca in haita si care mi-au lasat un numar sanatos de umflaturi pe toate portiunile ramase descoperite. aveam cu mine un spray cu care daca te dai pe piele nu se mai apropie de tine o vreme mustele si tzantzarii dar am preferat sa nu-l folosesc din moment ce am pus mana pe pesti. Oricum, dupa doua zile nu mai am aproape nimic, cred ca incet incet o sa devin imun la chestiile astea.
ok mai las si pozele sa vorbeasca.